• în România
  • Lista ţărilor
  • Pe 7 zile
  • Temperatura apei
  • Hartă satelitară
  • Meteo pe hartă
  • Widget-uri
  • user-avatar
    Intrare

    Cum a schimbat vremea cursul istoriei

    Capriciile vremii au influentat in mod decisiv scrierea istoriei omenirii, lasandu-si in mod deosebit amprenta asupra marilor confruntrari ce au insangerat de-a lungul timpului planeta.

    Câteva ore de soare sau ploaie, o pătură mai joasă de nori sau o iarnă mai geroasă decât de obicei au reuşit în nenumărate rânduri să schimbe firul istoriei, ajungând să decidă învingătorul dintre oamenii înarmaţi, încleştaţi în luptă, dar neajutoraţi în faţa naturii, aratăLive Science, citând o analiză a cercetătoarei americane Laura Lee, intitulată “Ploaia e de vină”

    Cum a schimbat vremea cursul istoriei

    Zeii mării îi ajută pe greci să-l învingă pe Xerxes

    Supravieţuirea cuturii greceşti şi poate a întregii culturi occidentale a depins de câştigarea războaielor greco-persane.

    Imperiul persan, aflat la apogeul puterii sale militare, a lansat o flota de 1.200 de nave împotriva Greciei, în anul 480 î. Hr., ce ar fi cucerit cu siguranţă întreaga ţară, dacă nu ar fi fost oprită de celebrul comandant Temistocles, în bătălia de la Salamina.

    În timp ce furtuna a distrus aproape o treime din navele de război persane, înainte ca acestea să vadă ţărmul Greciei, Temistocles a ştiut să folosească forţa vântului pentru a-şi manevra eficient mica flotilă şi a câştiga o bătălie crucială împotriva regelui persan Xerxes.


    Japonia, salvată de kamikaze

    În secolul al XIII-lea, armata lui Kublai Han, conducătorul unui imperiu mongol ce cucerise întreaga Chină, a trimis o flotă imensă împotriva Japoniei.

    Rugăciunile preoţilor japonezi au fost însă ascultate, iar întreaga flotă mongolă a fost distrusă, într-o singură noapte, de kamikaze, vânturile divine provocate de musoni.


    Vântul protestant distruge armada spaniolă

    Înfrângerea armadei spaniole trimise în anul 1588 împotriva Angliei protestante este socotită a fi una din cele mai importante bătălii ale civilizaţiei occidentale.

    Planurile regelui Filip al II-lea al Spaniei de a cuceri întreaga Anglie au fost zădărnicite de vremea capricioasă care a permis flotei engleze, mai mici, dar mai bine pregatită, să întoarcă soarta bătăliei.


    Armata lui Carol al XII-lea, decimată de iarna rusească

    În 1709, regele suedez Carol al XII-lea a devenit primul mare invadator european al Rusiei, conducându-şi armata prin stepele îngheţate ale Caucazului, în timpul Marelui Război al Nordului.

    Iarna cumplită îi decimează armata victorioasă, lăsându-l cu doar 24.000 de oameni, obosiţi şi flămânzi, care sunt spulberaţi de trupele lui Petru I, în bătălia de la Poltava.


    Ceaţa îi mai dă o şansă lui Washington

    Armata generalului George Washington era alcătuită din voluntari fără uniforme şi chiar fără arme, de multe ori, în timp ce trupele britanice erau formate din militari de carieră, foarte bine echipaţi.

    În aceste condiţii, Washington ar fi pierdut cu siguranţă bătălia de la Long Island, de pe 22 august 1776, iar însăşi existenta Statelor Unite ar fi fost pusă sub semnul întrebării, dacă ceaţa deasă nu i-ar fi permis acestuia să se retragă, fără a fi văzut de inamic.


    Grindina aprinde Revoluţia Franceză

    Într-o Franţă aflată în plină criză economică şi financiară, după participarea în trei războaie, seceta din primăvara lui 1789, urmată de o furtună puternică cu grindină, ce a distrus şi ultimele recolte ale ţării, au grăbit considerabil sosirea Revoluţiei Franceze.

    Populaţia nemulţumită dorea cu disperare o schimbare, iar foametea declanşată de capriciile vremii a reprezentat acceleratorul ideal al revoluţiei ce a marcat trecerea la epoca modernă.


    Revolta sclavilor din Richmond, oprită cu fulgere şi tunete

    Data de 30 august 1800 ar fi putut rămâne în istorie ca ziua în care mii de sclavi din Richmond, Virginia, s-au răsculat împotriva stăpânilor, conduşi de un lider puternic şi carismatic, numit Gabriel.

    Aceştia plănuiau să spargă armurăria oraşului, iar cu armele furate să elibereze toţi sclavii din Virginia şi din restul statelor americane, însă o furtună extrem de puternică le-a amânat planurile suficient de mult ca acestea să ajungă şi la urechile stăpânilor.


    Napoleon îşi îngroapă soldaţii în zăpezile din Rusia

    În 1812, Napoleon adună 600.000 de oameni şi porneşte spre Moscova, în fruntea cele mai mari armate din întreaga Europă, fără să se gândească la apropierea iernii. Deşi reuşeşte să cucerească Moscova şi să-i jefuiască bogăţiile, drumul de întoarcere îl prinde în plină iarnă, cu temperaturi de minus 40 de grade Celsius.

    Din cei 600.000 de soldaţi care au mărşăluit spre Rusia, doar 150.000 reuşesc să mai ajungă înapoi acasă, marcând astfel începutul sfârşitului pentru imperiul lui Napoleon.


    Hitler începe să piardă războiul, în faţa gerului

    Fără să înveţe ceva din exemplele lui Carol al XII-lea şi Napoleon, Hitler îşi trimite şi el armatele spre Moscova, în septembrie 1941.

    Armata germană este atât de încrezătoare în victoria sa, încât mulţi ofiţeri şi-au luat cu ei uniforme de paradă, convinşi că vor defila în Piaţa Roşie, însă uită să-şi ia şi haine mai groase, potrivite pentru iarna cumplită din stepele Rusiei.

    Vremea nefavorabilă se dovedeşte a fi mai puternică decât militarii şi tehnica de luptă germană, iar Hitler este învins la Moscova şi la Stalingrad, înfrângeri ce au schimbat în mod cert soarta războiului şi chiar soarta planetei.


    Vreme frumoasă la Hiroshima

    În mijlocul verii lui 1945, pe 6 august, un avion de recunoaştere american survola Japonia, anunţând că vremea este foarte bună şi recomanda bombardarea ţintei primare.

    În consecinţă, prima bombă atomică folosită în timpul unui război a lovit Hiroshima.

    Două zile mai târziu, pentru că oraşul Kokura era acoperit de nori, o a doua bombă nucleară a căzut peste Nagasaki, ţinta secundară a celei de-a doua bombe atomice lansate de SUA. Totul a depins de vremea de afară.

     

     

    Citiți și