• în România
  • Lista ţărilor
  • Pe 7 zile
  • Temperatura apei
  • Hartă satelitară
  • Meteo pe hartă
  • Widget-uri
  • user-avatar
    Intrare

    Glosar de termeni meteorologici "G" , "H"

    Glosar de termeni meteorologici

    G

    Genuri de nori – forme caracteristice principale ale norilor, care se exclud reciproc. Genurile constitue baza clasificaţiei norilor, inclusă în Atlasul de nori. Genurile de nori sînt în număr de 10: Prescurtare prescurtare - Cirrus Ci - Nimbostratus Ns - Cirrocumulus Cc - Stratocumulus Sc - Cirrostratus Cs - Stratus St - Altocumulus Ac - Cumulus Cu - Altostratus As - Cumulonimbus Cb

    Geofizica – 1. Complex de discipline ştiinţifice ce se ocupă cu studiul proprietăţilor fizice şi proceselor de pe întreg globul pămîntesc (litosfera, hidrosfera şi atmosfera). Geofizică cuprinde: studiul forţei gravitaţiei, studiul magnetismului terestru, seismologia, hidrologia şi oceanografia, meteorologia şi geologia. 2. Deseori, prin geofizică în sens mai restsrîns se înţelege studiul proprietăţilor fizice ale litosferei.

    Geopotenţial – energie potenţială a unităţii de masă (energia potenţiala specifică) ce se defineşte prin poziţia unităţii de masă în cîmpul forţei gravitaţionale. Această energie este numeric egală cu lucrul mecani ce trebuie cheltuit pentru a ridica o unitate de masă de la nivelul mediu al mării pînă la un punct dat; această cantitate este în general exprimată în metri geodinamici sau în metri geopotenţiali. Analitic, geopotenţialul se exprimă: z dGp = gdz sau Gp = ∫gdz 0  

    Golfstrim – sistem ramificat de curenţi marini calzi în Oceanul Atlantic de Nord, care se deplasează din Golful Mexic pînă la insulele Spitzbergen şi Peninsula Kola.

    Gradient – vector, orientat pe normala la suprafaţa de egale valori în cîmpul unei mărimi scalare a, în sensul descreşterii mărimii date. Valoarea numerică a gradientului este egală cu descreşterea acestei mărimi pe unitatea de distanţă.  

    Grindină - precipitaţie formată din boabe de gheaţă densă, care cad în perioada caldă a anului din norii Cumulonimbus.

    H

    Halo – grup de fenomene optice în formă de inele, de arcuri, de coloane sau de puncte luminoase, produse prin refracţia sau prin reflecţia luminii de către cristalele de gheaţă aflate în suspensie în atmosferă (nori ciriformi, ceaţă de gheaţă etc).  

    Harta topografiei absolute – hartă aerologică pe care se trec izoliniile de geopotenţial (izohipse) ale unei suprafeţe izobarice determinate. Pe această hartă pot fi reprezentate şi izoliniile altor elemente meteorologice. Principalele hărţi de topografie barică absolută sînt cele ale suprafeţelor de 1000, 850,700,500,300,200,100 mb etc.  

    Harta topografiei relative - hartă aerologică pe care se trec izoliniile diferenţelor de geopotenţial dintre două suprafeţe izobarice. Deoarece grosimea stratului de aer cuprins între două suprafeţe izobarice depinde în primul rînd de temperatură, izohipsele relative pot fi considerate izoterme medii ale stratului. În practică se utilizează frecvent harta topografiei relative dintre suprafeţele de 1000 şi 500 mb (TR500/1000).  

    Harta sinoptică – hartă care indică prin cifre şi simboluri, pentru fiecare staţie meteorologică, un complex de elemente meteorologice de la o anumită oră de observaţie (presiunea, temperatura şi umezeală a aerului, nebulozitatea, tendinţa barică, direcţia şi viteza vîntului, fenomenele ce se produc în momentul observaţiei şi în ora precedentă etc.). Harta sinoptică are un rol principal în elaborarea prevederii timpului.  

    Hidrologie – în sens larg al cuvîntului, ştiinţa despre apele globului pămîntesc (hidrosfera). Sub această denumire se înţelege de cele mai multe ori „hidrologia uscatului”, adică ştiinţa despre apele de la suprafaţa uscatului. Studiul oceanilor şi mărilor s-a separat într-o disciplină aparte, denumită oceanologie.  

    Higrometru – instrument destinat măsurării umidităţii relative a aerului. Cele mai utilizate sînt cele cu fir de păr.  

    Histogramă – diagramă care redă distribuţia frecvenţelor unei anumite mărimi fizice

    x (element meteorologic) în diferitele ei intervale prin coloane dreptunghiulare alăturate, dispuse vertical pe axa absciselor. Înălţimea fiecărei coloane este proporţională cu frecvenţa elementului respectiv în intervalul de existenţă al valorilor considerate.

    Citiți și